Ce se întâmplă cu creierul oamenilor după vârsta de 40 de ani. Descoperirea uimitoare a oamenilor de știință

Nu este un secret că organismul nostru se schimbă pe măsură ce îmbătrânim. Cu timpul, simțim dureri și dureri în articulațiile pe care odată le foloseam pentru a ne ridica și a ne da jos din pat dimineața. În tot acest tim creierul nostru se transformă, de asemenea. Transformarea în mod constant de-a lungul vieții noastre. Nu este atât de simplu pe cât ați putea crede. Unele funcții precum memoria, viteza de procesare și conștiința spațială se deteriorează. Se întâmplă pe măsură ce îmbătrânim, dar alte abilități precum abilitățile verbale și raționamentul abstract se îmbunătățesc de fapt.

Creierul îmbătrânește!

Mulți și-au pus întrebrea „Dar de ce se întâmplă acest lucru?” Stiința a încercat de-a lungul secolelor să răspundă la aeastă întrebare. O alt ar fi „Ce ne spune natura schimbătoare a celui mai complex organ al nostru despre îmbătrânirea noastră și despre îmbătrânirea populației noastre din perspectiva sănătății publice? ” Răspunsul l-a găsit tot medicina și cercetarea în acest domeniu.

Ce schimbări au loc?

În primii ani de viață, creierul formează mai mult de un milion de noi conexiuni neuronale în fiecare secundă. Până la vârsta de 6 ani, dimensiunea creierului crește la aproximativ 90% din volumul său la vârsta adultă.

Apoi, la 30 și 40 de ani, creierul începe să se micșoreze, iar rata de micșorare crește și mai mult până la vârsta de 60 de ani. La fel ca ridurile și părul cărunt care încep să apară mai târziu în viață, și aspectul creierului începe să se schimbe. Iar transformarea fizică a creierului nostru înseamnă că abilitățile noastre cognitive se vor modifica.

Următoarele schimbări apar în mod normal pe măsură ce îmbătrânim:

Masa cerebrală din creierul uman

În timp ce volumul creierului scade în general odată cu vârsta, lobul frontal și hipocampul – zone specifice ale creierului responsabile de funcțiile cognitive, se micșorează mai mult decât alte zone. Lobii frontali sunt situați direct în spatele frunții.

Ei sunt cei mai mari lobi din creierul uman și sunt considerați a fi centrele de control al comportamentului uman și al emoțiilor pentru personalitatea noastră. Hipocampul este o structură cerebrală complexă încorporată adânc în lobul temporal.

Acesta joacă un rol major în învățare și memorie. Studiile au arătat că hipocampul este susceptibil la o varietate de tulburări neurologice și psihiatrice.

Creierul și densitatea corticală

Aceasta se referă la subțierea suprafeței ondulate exterioare a creierului din cauza scăderii conexiunilor sinaptice. Cortexul nostru cerebral, stratul exterior încrețit al creierului care conține corpurile celulelor neuronale, se subțiază, de asemenea, odată cu vârsta.

Subțierea corticală urmează un tipar similar cu pierderea de volum și este deosebit de pronunțată în lobii frontali și în părți ale lobului temporal. Densitatea mai mică duce la mai puține conexiuni, ceea ce ar putea contribui la o procesare cognitivă mai lentă.

Materia albă din creierul tău

Materia albă este formată din fibre nervoase mielinizate care sunt grupate în traiecte și care transmit semnale nervoase între celulele creierului. Cercetătorii cred că mielina se micșorează odată cu vârsta, încetinind procesarea și reducând funcția cognitivă.

Substanța albă este un sistem vast și întrepătruns de conexiuni neuronale care unește toți cei patru lobi ai creierului, frontal, temporal, parietal și occipital, precum și centrul emoțional al creierului din sistemul limbic.

Sisteme de neurotransmițători, declin al funcției cognitive

Creierul începe să producă diferite niveluri de substanțe chimice care afectează neurotransmițătorii și producția de proteine, ceea ce duce, în cele din urmă, la un declin al funcției cognitive.

Ce se întâmplă cu creierul nostru când îmbătrânim?

Procesul normal de îmbătrânire aduce modificări subtile ale capacităților cognitive. Memorarea de noi informații și reamintirea numelor și numerelor poate dura mai mult. Memoria autobiografică a evenimentelor din viață și cunoștințele acumulate despre fapte și informații învățate.

Ambele sunt tipuri de memorie declarativă. Majoritatea scad odată cu vârsta, în timp ce amintirile procedurale. De exemplu, cum ar fi amintirea modului de a merge pe bicicletă sau de a lega un pantof, rămân în mare parte intacte.

Memoria de lucru scade

Este capacitatea de a reține o informație în minte, cum ar fi un număr de telefon, o parolă sau locația unei parcări. Aceasta scade, de asemenea, odată cu vârsta. Unele studii sugerează că un declin lent începe încă de la vârsta de 30 de ani.

Memoria de lucru depinde de procesarea rapidă a noilor informații, mai degrabă decât de cunoștințele stocate. Alte aspecte ale acestui tip de inteligență fluidă, cum ar fi viteza de procesare și rezolvarea problemelor, scad, de asemenea, odată cu vârsta.

Anumite aspecte ale atenției pot deveni mai dificile pe măsură ce creierul nostru îmbătrânește. Este posibil să ne fie mai greu să ne concentrăm asupra a ceea ce spun prietenii noștri atunci când ne aflăm într-un restaurant zgomotos.

Capacitatea noastră de a ignora distragerile și de a ne concentra asupra unui anumit stimul se numește atenție selectivă. Împărțirea atenției noastre între două sarcini. De exemplu, să purtăm o conversație în timp ce conducem, devine, de asemenea, mai dificilă odată cu vârsta. Acest tip de atenție se numește atenție divizată.

Nu totul este în declin după vârsta de 30 de ani!

De fapt, anumite abilități cognitive se îmbunătățesc la vârsta mijlocie. Studiul Longitudinal Seattle, care a urmărit abilitățile cognitive a mii de adulți în ultimii 50 de ani, a arătat că oamenii au avut performanțe mai bune la testele de abilități verbale, raționament spațial, matematică și raționament abstract la vârsta mijlocie decât atunci când erau adulți tineri.

Contrar zicalei conform căreia nu poți învăța un câine bătrân trucuri noi, există tot mai multe dovezi că putem învăța și chiar învățăm pe tot parcursul vieții noastre. Neurologii au aflat că creierul nostru rămâne relativ plastic pe măsură ce îmbătrânim. Asta înseamnă că este capabil să redirecționeze conexiunile neuronale pentru a se adapta la noi provocări și sarcini.

Obiceiuri de stimulare a creierului pe care să le adopți după 40 de ani

Îmbătrânirea afectează fiecare parte a corpului, deși poate că nicăieri efectele sale nu sunt atât de vizibile și alarmante ca în cazul creierului. La urma urmei, acesta este locul în care esența însăși a unei personalități ia formă de-a lungul anilor, formându-vă în persoana care sunteți astăzi.

Din acest motiv, pe măsură ce creierul începe să încetinească, la fel se întâmplă și cu tine. Și ți-ar fi greu să găsești pe cineva dornic să încetinească. Iată câteva din lucrurile pe care le pteți face, odată cu înaintara în vârstă:

Profitați de relaxare

„Când ești în modul de stres”, spun specialiștii, totul se încordează. Acest lucru poate duce la reducerea aportului de oxigen și la declanșarea răspunsului inflamator.

Ambele acțiuni sunt susceptibile de a deteriora celulele nervoase. Așadar, acum că ați ajuns la al patrulea deceniu, asigurați-vă că vă luați ceva timp pentru a lăsa totul să treacă, pentru a contracara aceste efecte negative.

Puneți-vă la curent cu prietenii

În atât de multe studii de cercetare efectuate asupra populațiilor îmbătrânite un factor care iese în evidență este cât de des socializează o persoană.

Fie că este vorba de un grup de lectură săptămânal, un cerc de croșetat sau chiar o echipă de fotbal, interacțiunea cu alții în mod regulat în afara biroului este crucială pentru a menține corpul , și creierul, în formă.

Încercați să recurgeți la meditație

„În timp ce meditația este un obicei uimitor pentru a menține creierul puternic pentru toată lumea, este în special pentru cei peste 40 de ani”, spun specialiștii. Prin reducerea nivelului de stres, meditația protejează mintea de îmbătrânire, îmbunătățind în același timp memoria și ca ajutor pentru digestie, permițând un somn mai bun.

Râdeți mai mult

Este adevărat, râsul este unul dintre cele mai bune medicamente. Prin eliberarea de endorfine, actul de a râde poate ajuta la reducerea stresului, la stimularea sistemului imunitar și la îmbunătățirea stării de spirit.

Așadar, pentru a vă menține un intelect agil,  fără să se atrofieze din cauza vârstei și a stresului, permiteți-vă să râdeți puțin în fiecare zi. Dacă vă este greu să faceți acest lucru, poate că este timpul să vă faceți niște prieteni mai amuzanți.

Concluzie

Pe măsură ce îmbătrânim, creierul nostru poate genera mai puțini mesageri chimici. Mai multe studii au raportat că un creir mai în vârstă sintetizează mai puțină dopamină. Sutdiile mai arată că există mai puțini receptori care să lege neurotransmițătorul.

Un studiu a constatat că persoanele în vârstă de 60 și 70 de ani cu tulburări cognitive ușoare aveau mai puțină serotonină în creier. Crcetătorii s-au întrebat dacă manipularea nivelurilor de serotonină ar putea ajuta la prevenirea și tratarea pierderii memoriei.

Creierul nostru suferă o multitudine de modificări în timpul procesului de îmbătrânire. Cu toate acestea, oamenii de știință învață în fiecare zi cum adoptarea unui stil de viață sănătos poate întârzia sau minimiza consecințele negative ale acestor schimbări.